Oct 30 2007
Saune
Introducere
Sauna a fost intotdeauna importanta pentru finlandezi. Cu o istorie de peste 2000 de ani, sauna la origini a fost un loc unde te puteai imbaia. Deoarece era singurul loc curat si cu apa din abundenta, aici se duceau la capat nasteri si totodata juca rol de spital.
Primele saune au constat in cateva gauri facute in pamant, acoperite, in care nomazii faceau un foc in groapa, asteptau sa sa stinga si intrau sa faca sauna. Ulterior procedeul a evoluat in sauna cu fum, cea mai raspandita forma la acea vreme. O astfel de sauna are un loc de facut focul, fara cos de fum, astfel focul incalzea direct pietrele vulcanice, iar fumul rezultat iesea din incapere printr-o gaura facuta in partea de sus. Acest gen de sauna a functionat pana in 1920, dupa care au aparut ultimele tipuri de sobe.
Ce este o sauna?
In zilele noastre, o sauna inseamna o incapere construita din lemn in care se regasesc temperaturi de peste 80 de grade. Chiar daca pentru unii o sauna fierbinte poate insemna o pedeapsa dura, in realitate este un obicei foarte placut si relaxant. Se incepe cu cu dus, intrii in sauna cateva minute si te relaxezi. Cand considerati ca fiind suficient timpul petrecut inauntrul saunei, iesiti afara, va racoriti, si repetari procedura inca odata maxim de doua ori.
Astazi in lume se regasesc peste 2 milioane de saune in Finlanda. 1.2 milioane in apartemente proprietate privata, restul fiind raspandite in hoteluri, centre de recreere, etc.
Cercetarea stiintifica
Cercetarile stiintifice legate de sauna au elucidate aspectele fiziologicece si folclorice ale modalitatii de a efectua o sauna. Peste 12 doctorate medicale au aparut in Finlanda, si toate aduceau in discutie cele peste 500 de publicatii despre efectele fiziologice ale saunei. De asemenea cercetatorii de la Universitatea Kagoshima din Japonia au testat efectele saunei pe un grup de 20 de voluntari. Timp de 2 saptamani 10 de voluntari au stat in sauna cate 15 minute, 5 zile pe saptamana la 60 de grade Celsius. Dupa o repriza de sauna ei se asezau pe un pat acoperit cu prosoape timp de 30 de minute pentru a-si mentine o temperatura inalta a corpului. Ceilalti 10 voluntari s-au asezat pe paturi fara prosoape la temperatura camerei timp de 45 de minute pe zi, 5 zile pe saptamana.
La inceputul studiului, persoane din cele doua grupuri acuzau palpitatii la inima. Dupa cele doua saptamani, voluntarii care au facut sauna au afirmat ca numarul de palpitatii s-a redus iar bataile neregulate ale inimii au incetat.
Efectele saunei
Efectele saunei asupra sanatatii difera de la individ la individ. Ca si regula, oricine poate face sauna, atata vreme cat se simte bine. In cazul persoanelor cu probleme medicale legate de circulatia proasta a sangelui, sau a celor aflati sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor, trebuiesc luate ceva masuri preventive.
Ca si rezultate pozitive asupra organismului enumeram: disparitia insomniilor, arderea caloriilor de unde rezulta pierderea in greutate, eliminarea toxinelor din organism prin transpiratie, curatirea tenului prin deschiderea porilor, scaderea colesterolului, influenteaza pozitiv fertilitatea masculine, regularizeaza bataile inimii, activeaza circulatia periferica, intareste sistemul imunitar, etc
Modul correct de a face sauna
Inainte de a intra in sauna se recomanda un dus cu apa la temperatura camerei. Durata sedintelor in prima faza nu trebuie sa depaseasca 15 minute. Pentru o sauna eficienta procedeul se repeta de 3 ori. Incepeti progresiv cu incalzirea saunei pana la temperaturi ce pot fi suportate de sumneavoastra. Din studiile facute, s-a constatat ca temperaturile medii acceptate de majoritatea persoanelor ce fac sauna variaza intre 80 si 90 grade Celsius. In momentul in care aerul din saune devine uscat, se toarna putina apa peste pietrele fierbinti. Astfel se vor degaja aburi ce vor umezi atmosfera. La iesirea din sauna se recomanda un dus rece, fara a soca organismul. Beti lichide multe pentru a preveni deshidratarea organismului. Succes!
Contraindicatii
Boli inflamatorii acute interne (in special ficat si rinichi), infectii generale febrile, sau de natura virala sau bacteriena, infarct de miocard in stadiul acut, stare de decompensare cardiovasculara, tulburari ale circulatiei la nivel cerebral, epilepsie, glaucom, boli cu transmitere sexuala, tumori, stari postinfarct, etc